Desi copilul meu este baietel, am obdervat ca nu-i plac masinutele mari. Le accepta cu drag pe cele mai mici.Imcerc sa-l obisnuiesc treptat.

Baietelul meu cand era mic nici nu se uita la o floricica care dansa si canta (cu baterii), in schimb fetitei de un an ii place foarte mult. Acum baiatul are 5 ani si nu-i mai este teama. Parerea mea ca astfel de jucarii care nu plac celor mici trebuie ascunse o perioada mai lunga de timp (pt a le uita) si apoi readuse in preajma lor pt a se obisnui cu ele.

Cand a venit dintr-o delegatie sotul meu a adus copiilor cate o jucarie. Pentru David (avea 1 an si ceva atunci) a adus o minge mare (din cauciuc acoperita cu panza, foarte usoara. Cand a vazut-o David a inceput sa planga si nu s-a mai apropiat de ea mult timp. De cate ori se juca Andreea, care este cu 2 ani mai mare, statea intr-un colt si se uita.
Am pus-o in sufragerie si a astat acolo pana a luat-o singur. Acum (are 2 ani si 9 luni) toata ziua s-ar juca cu mingea aia.

Teodora a primit pe la 9 luni o jucarie cu multe luminite si care scotea un sunet foarte puternic( era o jucarie 6 luni + ). Cand o porneam radea, insa dupa cateva secunde incepea un plans greu de controlat. Acum are 1 an si singura o porneste , chiar si danseaza pe muzica jucariei. Ce-i drept, in ziua de azi producatorii de jucarii nu tin cont de multe cand scot pe piata astfel de lucruri. Ei considera ca toti copii au aceleasi preferinte.